Orașele din România care au atras cele mai mari finanțări PNRR
România se află într-o cursă intensă pentru atragerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar rezultatele preliminare arată o competiție acerbă între municipii. Conform datelor publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Cluj-Napoca, Oradea și Iași domină clasamentul, fiecare reușind să atragă sume considerabile pentru proiectele de dezvoltare locală.
Cluj-Napoca: Liderul incontestabil
Cluj-Napoca se poziționează pe primul loc, cu o finanțare totală de 14,3 miliarde de lei. Din această sumă, doar 1,96 miliarde de lei provin din PNRR, reprezentând 14% din total. Această performanță subliniază capacitatea orașului de a diversifica sursele de finanțare și de a implementa proiecte de amploare.
Oradea: Exemplu de eficiență
Oradea ocupă locul al doilea, cu o finanțare totală de 1,3 miliarde de lei, dintre care 1,1 miliarde de lei provin din PNRR, ceea ce reprezintă un impresionant procent de 82%. Această realizare reflectă o strategie bine pusă la punct și o utilizare eficientă a resurselor europene pentru modernizarea infrastructurii și dezvoltarea orașului.
Iași: În topul orașelor performante
Pe locul al treilea se află Iași, cu o finanțare totală de 821 milioane de lei, dintre care 691 milioane de lei provin din PNRR, reprezentând 84% din total. Acest rezultat demonstrează eforturile susținute ale administrației locale de a valorifica oportunitățile oferite de fondurile europene.
Alte orașe remarcabile
În continuarea clasamentului, Brașov, Craiova și Ploiești se evidențiază prin atragerea unor sume semnificative. Brașov a obținut 745 milioane de lei, cu o finanțare PNRR de 589 milioane de lei (79%). Craiova a atras 485 milioane de lei, dintre care 412 milioane de lei provin din PNRR (85%). Ploiești completează lista cu 384 milioane de lei, din care 322 milioane de lei sunt finanțări PNRR (84%).
Perspective și provocări
Proiectele finanțate prin PNRR sunt în plină desfășurare, iar sumele alocate pot fi utilizate până la finalul perioadei de implementare, stabilită pentru 31 august 2026. Aceste inițiative reprezintă o oportunitate unică pentru modernizarea infrastructurii, dezvoltarea economică și creșterea calității vieții în comunitățile locale. Totuși, succesul acestor proiecte depinde de o gestionare eficientă și de respectarea termenelor stabilite.
