Kilometri blocați în proiecte, ani pierduți pe drum
Modernizarea căii ferate Cluj–Oradea, un proiect vital pentru conectarea Transilvaniei cu rețeaua europeană, se transformă într-un simbol al stagnării și al promisiunilor neîmplinite. Pe cei 166,5 kilometri împărțiți în patru loturi, progresul este mai degrabă o iluzie decât o realitate palpabilă. Loturile Cluj–Aghireș și Aghireș–Poieni abia ating procente de 23% și 32%, în timp ce segmentele din Bihor sunt aproape paralizate: doar 4,5% între Poieni și Aleșd și 10% între Aleșd și granița cu Ungaria.
Zona defileului de la Poieni, una dintre cele mai dificile porțiuni, rămâne captivă în faza de proiectare, fără autorizație completă de construire. În ianuarie 2024, CFR anunța cu optimism oprirea traficului feroviar pe relația Aghireșu–Poieni, estimând reluarea circulației peste doi ani. Astăzi, însă, optimismul s-a transformat în frustrare, iar ritmul lent al lucrărilor amenință să compromită întregul proiect.
Un proiect prins între termene și riscuri
Finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul are ca termen final vara anului 2026. Cu toate acestea, realitatea din teren face ca acest termen să pară din ce în ce mai nerealist. Asociația Pro Infrastructura a tras un semnal de alarmă, avertizând că România riscă să piardă fonduri europene nerambursabile dacă ritmul actual persistă. În spatele acestor procente reci se află însă viețile a sute de mii de oameni, care continuă să aștepte o infrastructură demnă de nevoile lor zilnice.
Tronsonul Poieni–Aleșd, cel mai dificil segment, este emblematic pentru eșecul acestui proiect. Cu doar 4,5% din lucrări realizate, în ciuda opririi circulației, șansele de finalizare la timp devin tot mai mici. În acest context, pierderea finanțării europene nu ar însemna doar un eșec administrativ, ci și o lovitură grea pentru dezvoltarea regiunii.
Promisiuni versus realitate
Oficialii continuă să promită că fondurile din PNRR nu vor fi pierdute, dar locuitorii din Bihor și Cluj cunosc adevărul: până la trenuri rapide și sigure, mai este un drum lung de parcurs. Fiecare kilometru întârziat adaugă încă un an la așteptare, iar șantierul fragmentat devine un simbol al ineficienței și al lipsei de viziune.
Cei 166 de kilometri de cale ferată dintre Oradea și Cluj ar fi trebuit să fie un exemplu de modernizare și progres. În schimb, proiectul reflectă o realitate amară: întârzieri sistematice, lucrări neautorizate și o lipsă cronică de coordonare. În timp ce regiuni întregi rămân blocate în trecut, șansa unei infrastructuri moderne pare să se îndepărteze cu fiecare zi care trece.
Sursa: oradeaindirect.ro/cand-kilometri-devin-ani-de-asteptare/
