Curtea Constituțională și Decizia Controversată
În data de 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională a României a luat o decizie care a stârnit un val de controverse în societate. În centrul acestui vârtej se află Diana Ivanovici Șoșoacă, o candidată la funcția de Președinte al României, a cărei candidatură a fost anulată de către Curtea Constituțională. Această decizie a fost luată în urma unei contestații formulate de doi cetățeni, care au solicitat anularea înregistrării candidaturii doamnei Șoșoacă.
Reacții și Dezbateri în Societate
Decizia Curții a divizat societatea, generând dezbateri aprinse. Unii cetățeni au susținut că decizia este corectă, argumentând că aceasta blochează extremismul. Alții, însă, au văzut în această hotărâre un precedent periculos, care subminează principiile democrației. În acest context, este important să ne întrebăm: a acționat Curtea Constituțională în conformitate cu legea sau a depășit limitele competenței sale?
Opinia Separată a unui Judecător al Curții
Unul dintre judecătorii Curții, care a votat împotriva hotărârii, a formulat o opinie separată, în care a criticat decizia Curții. Acesta a susținut că Curtea a „judecat” contestația prin raportare la condiții legale inexistente, extinzând și completând sfera atribuției de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, condiții care au o vădită natură subiectivă și care nu au fost prevăzute nici în Constituție, nici în lege.
Curtea Constituțională și Competența sa
Conform acestui judecător, Curtea Constituțională a judecat în afara legii în vigoare, „inventând” condiții ale candidaturii care nu există. Acest aspect este extrem de grav și poate deschide calea unor abuzuri în viitor. Rolul Curții ar fi trebuit să se limiteze la verificarea dacă persoana care candidează îndeplinește condițiile de eligibilitate și pe cele procedurale.
Invalidarea Candidaturii și Referirile Generice
În plus, Curtea a făcut doar referiri generice la comportamentul Dianei Șoșoacă, ajungând foarte rapid la concluzia că această doamnă nu împărtășește valorile democratice din Constituția României. În trei rânduri, Curtea a afirmat că madam Șoșoacă a participat la anumite evenimente publice la care nu avea ce participa și este împotriva NATO și UE, astfel că nu poate fi președintă. O asemenea abordare este halucinantă și de nepermis pentru nicio instanță.
Concluzii și Implicații
În final, trebuie remarcat că, în această problemă, nu este important cine e „Șoșoacă”, ci, din păcate, cine e CCR. Orice concluzie judiciară se trage prin raportarea la unele probe concret indicate și nu prin referiri generice, cum a făcut CCR. Până și în procesele regimurilor totalitare se inventează dovezi la care se face referire în sentință și nu se condamnă fără „probe”.
Sursa: ebihoreanul.ro
