TENDINȚA „FIBERMAXXING” DE PE REȚELELE DE SOCIALIZARE. CE ESTE ȘI CE NE SPUNE ȘTIINȚA DE FAPT?
La data de 5 februarie 2026, un nou termen a început să capteze atenția utilizatorilor de pe rețelele de socializare: Fibermaxxing. Această noțiune, care poate părea la prima vedere o simplă modă digitală, ascunde de fapt o problemă serioasă în domeniul sănătății alimentare. Statisticile arată că peste 90% dintre femei și 95% dintre bărbați nu reușesc să atingă doza zilnică recomandată de fibre, care variază între 25 și 35 de grame pe zi.
Experții în nutriție subliniază că, deși este important să creștem consumul de fibre, Fibermaxxing se referă, de fapt, la un consum excesiv de fibre, încurajând astfel oamenii să-și depășească limitele normale de aport. Această abordare poate avea consecințe negative asupra sănătății.
Este de menționat că, în rândul persoanelor sănătoase, nu se respectă aportul zilnic recomandat de fibre alimentare. Există, de asemenea, cazuri individuale în care dozele de fibre trebuie să fie ajustate în funcție de diverse condiții de sănătate.
Tipurile de fibre alimentare
Fibrele alimentare se împart în două categorii principale: solubile și insolubile. Ambele tipuri sunt esențiale pentru sănătatea organismului, iar majoritatea alimentelor bogate în fibre conțin ambele forme. Fibrele solubile se dizolvă în apă și formează un gel în interiorul stomacului și intestinului, în timp ce fibrele insolubile nu se dizolvă, având rolul de a facilita transportul alimentelor prin tubul digestiv și de a preveni constipația.
ROLUL FIBRELOR ÎN ORGANISM
Consumul adecvat de fibre aduce numeroase beneficii pentru sănătate:
- Contribuie la reducerea nivelului colesterolului LDL prin legarea acestuia și eliminarea din organism.
- Încetinește procesul de digestie și golirea stomacului, generând o senzație de sațietate.
- Hrănește microbiomul intestinal, nevoia organismului de a menține un ecosistem propriu de bacterii sănătoase.
- Îmbunătățește sensibilitatea la insulină, contribuind la reglarea nivelului glicemiei și la reducerea vitezei de absorbție a zahărului din sânge.
Ce spune știința despre fibre, microbiom și sănătate?
Când consumăm fibre, bacteriile din intestin fermentează aceste substanțe și produc acizi grași cu lanț lung (SCFA), cum ar fi butiratul și propionatul. Acești compuși îndeplinesc mai multe funcții esențiale:
- Hrănesc celulele colonului și contribuie la întărirea barierei intestinale.
- Reglează inflamația și răspunsul imunitar.
- Ajută la reglementarea metabolismului energetic.
- Influentează expresia genelor prin mecanisme epigenetice, afectând modul în care genele sunt exprimate fără a modifica secvența ADN-ului.
Exemplele includ susținerea stabilității și funcțiilor celulelor sănătoase sau, în cazul celulelor canceroase, pot contribui la inhibarea creșterii sau chiar la inducerea morții celulare.
Surse de fibre
Printre sursele bogate de fibre se numără tărâțele de grâu integral, ovăzul, semințele de in, psylliumul, chia, orezul brun, nucile, fasolea, mazărea, năutul, merele, conopida, cartofii și multe altele.
Atenție!
Rețelele sociale promovează adesea ideea că „cu cât mai mult, cu atât mai bine”, însă este crucial să fim conștienți că nu toate fibrele sunt egale. Organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la un aport crescut de fibre, iar fiecare individ beneficiază de un microbiom unic care influențează modul în care alimentele sunt metabolizate. Prin urmare, nutriția adevărată debutează atunci când înțelegem cum reacționează propriul nostru organism, nu doar ce consumăm.
Aprecierea cantității de fibre poate aduce, de asemenea, și efecte adverse, precum balonare, disconfort abdominal sau o absorbție mai redusă a mineralelor, mai ales atunci când nu se consumă suficientă apă. Recomandarea este să creștem aportul de fibre treptat, diversificând sursele de fibre și menținând o hidratare adecvată.
De asemenea, este vital să ne consultăm cu un dietetician în cazul unor boli inflamatorii intestinale, deoarece un aport necorespunzător poate agrava simptomele.
Trendul „Fibermaxxing” reflectă o preocupare reală pentru nutriția sănătoasă, însă este important să-l abordăm cu prudență. Alegerea unei alimentații informate, adaptate la nevoile specifice ale organismului nostru, reprezintă cheia unei sănătăți durabile.
— Dana Mașcaș, nutriționist/dietetician autorizat
