Suveranii României și Bihorul
În decurs de 20 de ani, din 1919 şi până la finalul lui 1939, când Europa se afla deja în plin Război Mondial, Suveranii României şi alţi membri ai Familiei Regale au inclus spaţiul bihorean în itinerariile lor. Au trecut prin aceste locuri atât pentru festivităţi, cât şi pentru inspecţii inopinate, ba chiar şi din întâmplare. Regina şi Bihorul Luna mai a anului 1919 a fost una de două ori festivă pentru orădeni: în data de 10 a fost sărbătorită Ziua Naţională a Regatului României, iar în aceeaşi lună Suveranii au efectuat un turneu în Transilvania, Oradea fiind primul punct în periplul ardelean. Asta din dorinţa Reginei Maria, care ar fi spus că bihorenii „au fost mai necăjiţi, au suferit mai mult” în perioada austro-ungară. În dimineaţa de 23 mai, în Gara centrală, prefectul Coriolan Pop, primarul Rimler Károly şi Iuliu Maniu îi întâmpinau pe Regele Ferdinand I, Regina Maria, Principele moştenitor Carol şi Principesa Ileana. Organizarea a fost foarte atentă, iar ţinuta obliga la frac sau jachete tip „Franz Iosif” şi pantaloni negri.
Raport de front
Suveranii au poposit în Crişana şi în iulie 1919, pentru a vedea posturile de operaţii ale Armatei Române pe Tisa. În seara de 29 iulie, majestăţile lor ajungeau în Gara din Oradea, unde generalul Gheorghe Mărdărescu le-a prezentat raportul. În aceeaşi seară, Regina Maria a vizitat spitalele de răniţi din oraş. De aici, s-au deplasat a doua zi către Kisújszállás. Suveranilor le-a fost prezentată situaţia frontului, iar apoi au asistat la trecerea trupelor peste Tisa în zona localităţii Abádszalók.
Restauraţie… prin Bihor
Regele Ferdinand s-a dus la cele sfinte în 1927, iar Carol renunţase la tron, având să se stabilească la Paris cu Elena Lupescu, aşa că a fost succedat de Mihai, care avea doar 5 ani şi a condus prin Regenţă. În 1929, Carol s-a înţeles cu Iuliu Maniu pentru a reveni în ţară şi a fi încoronat rege, dar dacă ar fi făcut asta terestru ar fi fost arestat. Aşadar, a ales calea aerului. În 6 iunie 1930, în timpul zborului deasupra Ungariei, avionul (foto) pierdea benzină, astfel că a aterizat forţat, într-un lan de grâu între comunele bihorene Vadu Crişului şi Cacuciu Nou. Principele a fost preluat în seara aceleiaşi zile de un avion militar şi dus spre Bucureşti. În august, la propunerea autorității locale, denumirea localității Vadu Crişului a fost schimbată în Vadul lui Carol al II-lea, purtată până în septembrie 1940.
Bustul Regelui Ferdinand I
A fost primul monument de for public legat de Familia Regală a României amplasat în Oradea. Bustul a fost realizat de sculptorul orădean Kara Mihály la inițiativa generalului Traian Moșoiu și amplasat în fața Școlii de Cadeți (azi Muzeul Țării Crișurilor). Bustul a fost dezvelit în 17 octombrie 1920, serbările incluzând instalarea lui Roman Ciorogariu în fruntea reînființatei Episcopii Ortodoxe de Oradea și adunarea generală a Astrei, la ceremonii participând și istoricul Nicolae Iorga și Mitropolitul Nicolae Bălan.
Statuia Reginei Maria
Amplasată în Piaţa Regina Maria (azi Piaţa Regele Ferdinand I), în faţa Teatrului, statuia a fost realizată de sculptorul Kara Mihály şi dezvelită în prezenţa Reginei şi a Principesei Marioara, a generalului Traian Moşoiu şi a ministrului cultelor şi artelor, Octavian Goga, în 13 octombrie 1921. „Statuia ce se înalţă astăzi aicea este un simbol al legăturei divine între marea regină care ne-a dat încheerea epopeei noastre naţionale şi popor”, rostea atunci episcopul Roman Ciorogariu.
Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Sursa: https://www.ebihoreanul.ro
