Legea Învățământului Superior: O Nouă Perspectivă
În contextul actual al învățământului superior din România, o schimbare legislativă semnificativă a modificat dinamica funcțiilor de conducere în universități. Noua lege a învățământului superior a eliminat o prevedere esențială din legea anterioară, care stipula că profesorii pensionari nu pot ocupa poziții de conducere. Această schimbare a deschis calea pentru ca numeroși decani și alți universitari să își continue activitatea în funcții de conducere, chiar și după atingerea vârstei de pensionare.
Universitatea din Oradea: Un Studiu de Caz
Universitatea din Oradea oferă un exemplu concret al modului în care această schimbare legislativă poate fi aplicată. În conformitate cu noua lege, șefii universităților pot rămâne în funcții de conducere și după împlinirea vârstei de 65 de ani. Un exemplu notabil este cel al prorectoriței Sanda Filip, care a fost desemnată de rectorul Constantin Bungău pentru a face parte din noua echipă de conducere pentru mandatul 2024-2029, chiar dacă va împlini vârsta de 65 de ani în luna septembrie.
Condițiile de Conducere: O Analiză Detaliată
În ciuda acestei schimbări, există anumite condiții pe care profesorii pensionari trebuie să le îndeplinească pentru a-și păstra pozițiile în fața studenților. Una dintre aceste condiții este să fie conducător de doctorate. În cazul prorectoriței Sanda Filip, aceasta nu va rămâne titulară la catedră, deoarece nu îndeplinește această condiție. Cu toate acestea, pentru funcția de prorector, legea nu impune nicio condiție, nici măcar să fie profesori titulari, ceea ce îi permite să-și păstreze funcția de prorector. În plus, aceasta va beneficia de un salariu de peste 14.000 lei, care îi va completa pensia de profesoară.
Implicațiile Legii: O Reflecție
Implicațiile acestei schimbări legislative sunt multiple și complexe. Pe de o parte, aceasta permite universităților să beneficieze de experiența și expertiza profesorilor pensionari în funcții de conducere. Pe de altă parte, ridică întrebări legate de echitate, reînnoirea cadrelor didactice și oportunitățile pentru generațiile mai tinere de academicieni. În acest context, este esențială o abordare echilibrată și justă, care să îmbrățișeze principiile fundamentale ale drepturilor omului și ale statului de drept.
Sursa: Ebihoreanul
