România își ajustează vârsta de pensionare la standardele europene
România face un pas decisiv către alinierea la normele europene, propunând egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați până în anul 2030. Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice, a subliniat că această măsură este esențială pentru a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii, într-un context european în care vârsta de pensionare este deja corelată cu speranța de viață.
În prezent, diferențele de vârstă sunt evidente: bărbații se pensionează la 65 de ani, în timp ce femeile la 62 de ani și 4 luni. Noua lege a pensiilor, cunoscută sub numele de Legea 360/2023, introduce reforme semnificative, încurajând munca și contributivitatea. Aceste schimbări au ca scop reducerea numărului de beneficiari ai indemnizației sociale și crearea unui sistem mai echitabil și sustenabil.
Reformele sistemului public de pensii
Recalcularea pensiilor este în plină desfășurare, marcând o etapă crucială în transformarea sistemului public de pensii. Aceste reforme sunt menite să răspundă provocărilor demografice și economice, aliniindu-se la tendințele europene. În cadrul conferinței „Sisteme de Pensii în Schimbare: Răspunsuri la Crizele Demografice și Economice”, Daniel Baciu a declarat că România, ca stat membru al Uniunii Europene, nu poate face excepție de la aceste ajustări necesare.
„Nu putem face excepție, suntem parte din UE și trebuie să asigurăm sustenabilitatea sistemului pe termen lung”, a afirmat Baciu, subliniind importanța unei abordări responsabile și proactive în fața crizelor demografice și economice care afectează întreaga regiune.
Impactul asupra cetățenilor
Deși măsurile propuse sunt menite să stabilizeze sistemul de pensii, ele ridică întrebări importante cu privire la impactul asupra cetățenilor. Egalizarea vârstei de pensionare va necesita adaptări semnificative din partea populației, în special a femeilor, care vor trebui să lucreze mai mulți ani pentru a beneficia de pensie. Totuși, autoritățile susțin că aceste schimbări sunt inevitabile pentru a menține viabilitatea sistemului pe termen lung.
În acest context, România se alătură altor state europene care au implementat măsuri similare, demonstrând un angajament ferm față de principiile sustenabilității și echității sociale. Rămâne de văzut cum vor fi gestionate aceste transformări și ce efecte vor avea asupra generațiilor viitoare.
