Echinocțiul de primăvară: începutul unui nou ciclu cosmic
Echinocțiul de primăvară reprezintă un moment de echilibru cosmic, marcând sfârșitul iernii în emisfera nordică și debutul primăverii astronomice. În anul 2025, acest fenomen are loc pe 20 martie, la ora 11:01, ora României. Deși mulți îl percep ca pe un eveniment fix, data sa variază din cauza discrepanțelor dintre anul calendaristic și cel tropic.
În această zi unică, durata zilei este egală cu cea a nopții pe întreg globul. Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică în cea nordică. La latitudinile României, acesta se află la o înălțime medie deasupra orizontului la amiază, răsărind exact la est și apunând exact la vest. Totuși, acest echilibru perfect dintre lumină și întuneric este efemer, deoarece zilele încep să devină mai lungi, iar nopțile mai scurte, până la solstițiul de vară din 21 iunie.
Impactul echinocțiului în emisferele nordică și sudică
În emisfera nordică, echinocțiul de primăvară aduce cu sine promisiunea unor zile mai calde și mai luminoase, simbolizând renașterea naturii. În schimb, în emisfera sudică, acest fenomen marchează începutul toamnei astronomice, cu zile mai scurte și temperaturi în scădere. În regiunile polare, schimbările sunt și mai dramatice: la Polul Nord începe ziua polară, care va dura șase luni, în timp ce la Polul Sud se instalează noaptea polară, de aceeași durată.
Originea și semnificația termenului „echinocțiu”
Termenul „echinocțiu” provine din limba franceză, „équinoxe”, derivat din latinescul „aequinoctium”. Acesta combină cuvintele „aequus” (egal) și „nox, noctis” (noapte), reflectând perfect echilibrul dintre zi și noapte care caracterizează acest moment cosmic. Este o denumire ce subliniază armonia universală și începutul unui nou ciclu al naturii.
Echinocțiul de primăvară nu este doar un fenomen astronomic, ci și un simbol al echilibrului și al reînnoirii, o celebrare a luminii care învinge întunericul și a vieții care renaște din adâncurile iernii.
