Paradoxul unei industrii înfloritoare: românii o evită, străinii se implică
Într-o dimineață obișnuită din București, 40 de biciclete electrice stau parcate într-o fostă cafenea, acum transformată în locuință pentru livratori din Bangladesh și Etiopia. Acești tineri, cu visuri și speranțe, pedalează zilnic prin oraș, contribuind la dezvoltarea unei industrii de miliarde de euro, în timp ce românii par să se ferească de acest domeniu.
Visul lui Imran: o viață mai bună în România
Imran Hossain, un tânăr din Bangladesh, a venit în România cu speranța de a-și construi un viitor mai bun. După ce a încercat să devină militar, a realizat că oportunitățile sunt limitate în țara sa. A plătit o sumă exorbitantă unei agenții pentru a ajunge în România, unde a descoperit o lume nouă, dar și provocări. Cu toate acestea, el își dorește să rămână aici, să muncească și să își ajute familia de la distanță.
Realitatea dură a muncitorilor străini
Hasib Ahmed, un alt livrator din Bangladesh, a trecut prin dificultăți similare. După un an greu de muncă, a reușit să își găsească un apartament decent, dar nu fără sacrificii. El și colegii săi se confruntă cu probleme legate de salarii și condiții de muncă, dar alegerea de a rămâne în România este dictată de nevoia de a susține familiile din țările lor de origine.
Industria livrărilor: o oportunitate economică
Industria livrărilor de mâncare a crescut exponențial în România, atingând o cifră de afaceri de aproximativ un miliard de euro. Platformele precum Glovo, Bolt și Bringo au revoluționat modul în care românii comandă mâncare, dar majoritatea livratorilor sunt străini. Această situație ridică întrebări despre disponibilitatea românilor de a lucra în acest sector.
Provocările și prejudecățile
România se confruntă cu o criză a forței de muncă, iar tinerii români par să evite locurile de muncă din domeniul livrărilor, considerându-le subevaluate. În contrast, muncitorii străini, care vin din țări precum Bangladesh și Etiopia, își asumă aceste roluri, contribuind semnificativ la economia locală. Această dinamică a generat și reacții xenofobe, în special din partea unor politicieni care îndeamnă la respingerea muncitorilor străini.
Un viitor incert
În ciuda dificultăților, livratorii străini continuă să muncească din greu, visând la un viitor mai bun. Ismail Hossain, un livrator din Bangladesh, a fost victima unui atac xenofob, dar rămâne optimist. El subliniază că, în ciuda provocărilor, românii sunt în general amabili și că își dorește să continue să lucreze în România.
Concluzie: Oportunitate sau provocare?
Industria livrărilor din România este un paradox: românii o evită, în timp ce străinii se implică activ. Această situație reflectă nu doar o criză a forței de muncă, ci și prejudecăți adânc înrădăcinate. Într-o lume în continuă schimbare, este esențial să ne întrebăm ce viitor dorim pentru această industrie și cum putem construi un mediu de lucru mai echitabil pentru toți.
Sursa: Europa Liberă
