Numărătoare inversă pentru Neptun Deep: gazele din Marea Neagră intră pe piață din 2027, însă statul român nu spune ce va face cu ele
Proiectul Neptun Deep avansează tehnic, dar România nu are încă o strategie publică pentru utilizarea în interes național a gazelor, deși este prezentat ca un element esențial pentru securitatea energetică și economie. Deși legislația conferă statului un drept de preempțiune, primele contracte de vânzare au fost deja semnate, iar cumpărătorii rămân în mare parte necunoscuți. Această situație ridică semne de întrebare în rândul experților privind controlul României asupra modului de valorificare a acestei resurse. În plus, forțele navale române semnalează necesitatea unor capacități noi pentru protejarea perimetrului din Marea Neagră.
Construirea infrastructurii pentru extracția gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep și transportul acestora la stația din Tuzla se desfășoară conform planului, fără incidente, anunță OMV Petrom. Forajele în largul Mării Negre au început în 2025, iar platforma principală se află în construcție în Indonezia și Italia. Cristian Hubati, responsabil cu explorarea și producția la OMV Petrom, a declarat că majoritatea conductelor submarine sunt deja pregătite și depozitate la Constanța. Activitățile pe uscat au avansat, fiind finalizează lucrările la stația de tratare a gazelor de la Tuzla.
Neptun Deep este considerat cel mai mare proiect de gaze naturale și primul proiect offshore de mare adâncime din România. În 2000, Guvernul condus de Mugur Isărescu a concesionat perimetrul către Petrom și Elf Aquitaine. Activitățile de explorare au început în 2008, iar prima descoperire a fost confirmată în 2012, cu sonda Domino-1. Totuși, proiectul a fost suspendat din cauza vânzării de către ExxonMobil a participației sale de 50% în 2019, dar a fost reluat ulterior, în 2022, când Romgaz a cumpărat această participație.
Proiectul Neptun Deep se află la aproximativ 170 de km de țărmul României, în zona economică exclusivă a țării, unde se estimează că s-ar putea extrage până la 100 de miliarde de metri cubi de gaze. Aceasta este o cantitate semnificativă, de zece ori mai mult decât producția anuală a României în prezent. Forajul a început în martie 2025, iar proiectul preconizează construcția a zece sonde, având ca scop asigurarea independenței energetice a țării.
Contractele de vânzare a gazelor au început să fie semnate, însă detalii despre cumpărători rămân confidențiale. Omniprezenta companiilor din diverese state, precum Germania și Republica Moldova, evidențiază complexitatea pieței de energie și importanța acestei resurse pentru stategia energetică națională. Statul român dispune de drepturi legale în acest proces, deși lipsa unei strategii clare ridică îngrijorări cu privire la modul în care România își va gestiona resursa de gaze.
Mai mult, cu toate că în legislație se stipulează că gazele trebuie oferite prioritar statului român, jucătorii economici au deja libertatea de a commercializa producția. Acest lucru, în tandem cu expansiunea capacităților de infrastructură, sugerează un viitor greu de estimat. România trebuie să răspundă provocărilor legate de securitatea energetică și să își asigure că beneficiază maxim de pe urma resurselor sale naturale, astfel având ocazia de a deveni un lider energetic în Europa.
În concluzie, în ciuda avansării înregistrate în proiectul Neptun Deep, lipsa unei strategii clare și transparența insuficientă în ceea ce privește contractele de vânzare a gazelor ridică întrebări legate de viitorul energetic al României. Această situație subliniază necesitatea unei coordonări mai bune între autoritățile vremelnice și actorii din industria energetică pentru asigurarea unui control adecvat asupra resurselor naționale vitale.
