De ce sunt metropolele românești atât de murdare și poluate?
Dacă s-ar scrie un pastel despre începutul de primăvară din marile orașe românești, cuvinte precum „cenușiu”, „praf” sau „noroi” nu ar avea cum să lipsească din niciun vers. Ar ieși o poezie scrisă mai degrabă în stilul Bacovia, decât al lui Alecsandri. Am ales Iașul, „cel mai curat oraș din România” – conform autorităților locale. După o oră de mers pe jos, încălțările noastre erau vizibil murdare. Iașul nu este singurul oraș din România care arată astfel în această perioadă.
Efectele poluării
Poluarea marilor orașe, în care praful joacă un rol important, este o problemă pentru care România a fost criticată adesea la nivel european. Deși o simți în nări, pe piele sau în ochi, poluarea este greu de cuantificat. Nimeni nu știe de fapt câți se îmbolnăvesc sau mor din cauza ei. Este genul de problemă cu efecte în viitor, spun medicii pneumologi.
Realitatea deficitară a șantierelor
România are o legislație similară celor din statele vest-europene în privința construcțiilor, însă realitatea arată că, în multe cazuri, aceasta pare opțională. Pe hârtie, legea sună bine, însă în realitate, puține șantiere respectă regulile. Problema principală cu praful generat de lucrările din orașe este că, după ce o firmă primește avizele de mediu pentru o construcție, nicio autoritate a statului român nu verifică în timp real dacă acestea sunt respectate.
Praful și mizeria, locatari permanenți
Praful și mizeria sunt locatari permanenți în multe dintre marile orașe din România. Instituția responsabilă de acest lucru este Garda Națională de Mediu, care are câte un serviciu în fiecare județ. „Avem foarte multe șantiere și foarte puțini comisari de mediu”, spune fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.
Starea infrastructurii și contribuția la poluare
Zonele metropolitane sunt într-o continuă expansiune, iar multe case sau blocuri noi s-au construit înainte ca străzile și trotuarele să fi fost amenajate. Din totalul de peste 86.000 de kilometri de drumuri în România, doar jumătate sunt modernizate, iar pe 21.000 de kilometri se circulă pe pietriș sau direct pe pământ.
Efectele poluării asupra sănătății
Aerul poluat are efecte pe termen scurt și lung asupra sănătății, afectând în special persoanele care suferă de boli respiratorii cronice. Boala pulmonară obstructivă cronică este a treia cea mai importantă cauză de mortalitate din lume. Un studiu a constatat o corelație semnificativă între valorile medii lunare ale PM2,5 și PM10 și spitalizările pentru boli respiratorii și cardiovasculare.
Soluții împotriva poluării
Ideea de a fi informat despre zonele poluate este esențială. Statul român oferă o hartă care prezintă în timp real date privind poluarea pe teritoriul țării, dar peste o treime din stațiile de monitorizare a calității aerului nu transmit niciun fel de date. Alexandru Luchiian a pus bazele proiectului „Strop de Aer”, care adună datele privind poluarea în timp real și le oferă gratuit prin intermediul unei aplicații telefonice.
