În București sunt 849 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic I și II. Doar la două se lucrează în prezent. Zece șantiere sunt în conservare, iar 147 se află în diferite etape de proiectare. Toate acestea în condițiile în care un cutremur major ar putea afecta, doar în Capitală, 33.000 de imobile, potrivit datelor autorității municipale care se ocupă de consolidarea clădirilor și rapoartelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență privind siguranța publică.
I. Zona Cișmigiu
E una dintre cele mai râvnite zone din București, nu numai pentru că e în centrul capitalei, dar și pentru că, de la etajul șapte al blocurilor de lângă Parcul Cișmigiu, priveliștea este impresionantă: copacii, florile și verdeața din parc, la o primă privire, acoperișurile și orașul, atunci când stăruiești lung în zare, dincolo de vârfurile clădirilor. Iar familia Aanicăi locuiește chiar aici. Mihai, Alina și pisica lor, Lena. „Dacă aveam copii, ne mutam, cu siguranță”, mărturisește bărbatul. Nu pentru că nu le-ar plăcea să stea în centru. Ci din cauza bulinei roșii. Clădirea interbelică în care stau de zece ani cei doi soți are această problemă care-i sperie pe mulți: este încadrată în clasa de risc seismic I. Adică e posibil ca, la un cutremur puternic, să se prăbușească.
II. Str. Câmpineanu. Greu de consolidat
În iunie 2010, Primăria Capitalei încheia un contract de consolidare cu asociația de proprietari din Strada Ion Câmpineanu, nr. 9, iar lucrările propriu-zise au început doi ani mai târziu. Lucrările trebuiau încheiate în 24 de luni, dar constructorul nu și-a onorat obligațiile. Mai mult, firma a intrat în faliment și lucrările au fost oprite. Câțiva ani mai târziu, în 2018, șantierul a fost preluat de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).
III. Str. Boteanu. Greu de mutat
Pe 1 iulie 2023, primarul General al Capitalei, Nicuşor Dan, anunţa că a fost semnat contractul și vor începe lucrările de consolidare la imobilul monument istoric din Strada Boteanu 3A – 3B. Cele 90 de apartamente din clădirea de şapte etaje plus mansardă, construite între 1935 și 1936, sunt înscrise în lista Monumentelor Istorice în Zona Construită Protejată – Calea Victoriei. „În prezent, au început demersurile pentru relocarea proprietarilor care au solicitat mutarea în locuinţe de necesitate asigurate cu titlul gratuit de către Primăria Municipiului Bucureşti”, mai spunea edilul.
IV. Munca pe șantiere. Sunt două în funcțiune
Un mash imens maschează fațada clădirii din Blănari 14, din Centrul Vechi (și turistic) al Bucureștilor. Un muncitor iese cu o roabă de pământ, pe care o răstoarnă într-un container, alți doi urmează și nivelează resturile. În interior se lucrează. Aici și la câteva sute de metri distanță, pe Bărăției 50, sunt singurele două șantiere active. „Pregătirea unui proiect până la execuție (începerea șantierului) durează între un an și jumătate și doi ani. Din trecut avem zece șantiere blocate în chestiuni de natură juridică create de falimentul companiilor municipale. Estimăm ca se vor finaliza în acest an, pentru a putea relua lucrările”, explică Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, de ce se lucrează efectiv în doar două locații.
V. 4 martie 1977 – 56 de secunde de cutremur de 7,4 pe Richter
„Ziua de 4 martie 1977 a fost una extrem de frumoasă, o zi de primăvară deosebită”, își amintește Gheorghe Florescu (80 de ani). În urmă cu aproape jumătate de secol, cafegiul muncea la câteva sute de metri distanță, la parterul imobilului de pe Hristo Botev nr. 10. „Dintr-un bloc de zece etaje mai era doar moloz de înălțimea a două etaje. De șapte minute a depins viața mea”, spune Florescu.
VI. … dar s-a și consolidat
Pe strada Spătarului, tot în centru, în zona Armenească, e liniște, deși e zi de lucru, iar Bucureștiul e în plină forfotă. De departe iese în evidență, cochetă, clădirea de la numărul 36. E una dintre puținele clădiri din Capitală reconsolidate în ultimele trei decenii și jumătate.
VII. Blocul Patria. Greu de convins
Fiecare centimetru din spațiul de doar 5,5 metri pătrați este ingenios folosit de inginerul pensionar Gabriel Trașcă (65 de ani). Aici se află atelierul și magazinul în care bărbatul vinde, încă din perioada comunistă, bijuterii artizanale. Decizia nu a fost ușor de luat dintr-un singur motiv: este la parterul blocului Patria, afectat de cutremurul din 1977 și încadrat în categoria risc I. Clădirea a fost proiectată de promotorul arhitecturii moderne, Horia Creangă, nepotul marelui scriitor, și ridicată între 1931-1933. „Mai mult de jumătate dintre proprietari nu vor ca blocul să intre în consolidare”, spune Gheorghe Trașcă pentru Europa Liberă, fără să se oprească din lucru. „Au exemple negative de la alte blocuri, lăsate de izbeliște și de zece ani. I-au mutat pe cei de acolo și nu s-a întâmplat nimic, apartamentele lor sunt acum ale boschetarilor”, continuă bărbatul, în timp ce mâinile meșteresc la o pereche de cercei.
Sursa: Europa Liberă
