GUVERNUL RETRAGE SPRIJINUL PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI ȘI LE TRIMITE NOTA DE PLATĂ
Începând cu anul 2026, statul român își arată adevărata față, abandonând persoanele cu dizabilități într-un sistem care le oferă puțin și le cere mult. Până acum, cel puțin formal, guvernul a recunoscut că dizabilitatea nu este o alegere, ci o realitate care necesită tratamente continue, dispozitive medicale costisitoare și adaptări permanente. Acestea beneficiau de scutiri de impozit pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un singur autoturism, o compensație derizorie în fața provocărilor zilnice.
Însă, din 2026, această logică a sprijinului dispare complet. Casa devine impozabilă. Terenul devine impozabil. Mașina, chiar și cea adaptată pentru o persoană cu handicap grav, devine impozabilă. Guvernul întoarce spatele unei categorii vulnerabile, transferând povara fiscală asupra unor oameni care, în multe cazuri, supraviețuiesc din indemnizații și pensii modeste.
Taxele locale, stabilite de consiliile locale, care deja anunță majorări, vor fi suportate de persoane pentru care fiecare leu contează. Eliminarea scutirilor aduce bani la buget și contribuie la acoperirea unui deficit uriaș, dar prețul este plătit de cei care au cea mai mică putere de negociere și cele mai puține alternative. O decizie contabil corectă, dar profund discutabilă din punct de vedere social.
Impozitele pe apartamentele din Oradea cresc cu peste 80% în 2026. Aceasta este o lovitură dură pentru cei care deja se confruntă cu dificultăți financiare.
Există totuși o singură veste bună într-un tablou dominat de austeritate: persoanele cu handicap grav sau accentuat rămân scutite de impozitul pe venit, în cotă de 10%, pentru majoritatea veniturilor realizate în România, inclusiv salarii, pensii, activități independente și drepturi de proprietate intelectuală. Un colac de salvare, dar insuficient într-un context în care sprijinul real se subțiază vizibil.
