GUVERNUL EXPLICĂ DE CE A MAJORAT IMPOZITELE PE PROPRIETĂȚI ȘI MAȘINI: „NU MAI PUTEAM CONTINUA AȘA”
Pe 11 ianuarie 2026, Guvernul României a emis un comunicat prin care răspunde întrebărilor jurnaliștilor referitoare la majorarea impozitelor și taxelor pe proprietăți, inclusiv clădiri, terenuri și autovehicule. Biroul de presă al Guvernului a subliniat că reforma impozitării proprietății era o necesitate urgentă, având în vedere că România se afla printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților, cu doar 0,55% din PIB, comparativ cu media Uniunii Europene de 1,85%.
Disproporțiile în impozitare între localități erau evidente, iar valoarea impozitelor nu reflecta realitatea pieței imobiliare pentru persoanele fizice. Gradul de încasare era alarmant de scăzut, cu peste o treime din impozite neîncasate, ceea ce a dus la pierderi semnificative pentru autoritățile locale și la inechități între contribuabili. Această situație a generat o dependență crescută de transferurile de la bugetul național, iar Guvernul a declarat că nu mai putea continua în aceste condiții.
Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România în perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost parte integrantă a negocierilor cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar. Aceasta a fost inclusă în angajamentele Guvernului din decembrie 2024, aprobate în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană. Deși discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor au avut loc de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale.
Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea fondurilor europene, amânând încasarea unor sume importante din PNRR, estimându-se că cererile de plată 4 și 5 ar putea aduce între 300 și 500 milioane de euro. Această întârziere a agravat lipsa de performanță în administrația locală și a dus la acumularea unor dezechilibre bugetare.
Măsurile adoptate de Guvern au fost menite să ridice condiționalitățile macroeconomice și să valideze jaloanele stabilite, dar intrarea lor în vigoare a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, a atacurilor opoziției și a procedurilor legale ulterioare. Adoptarea actului normativ pe 15 decembrie 2025 a impus modificări rapide pentru a permite autorităților locale să adopte hotărârile necesare stabilirii cotelor de impozitare. Acest calendar comprimat a dus la sincope în implementare, inclusiv probleme tehnice pe platforma ghișeul.ro și erori de calcul în deciziile de impunere.
Impactul bugetar al noilor impozite este semnificativ, estimându-se o creștere a veniturilor din impozitele pe proprietate cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, ceea ce reprezintă o creștere de peste 30% față de anul 2025. Această sumă se va compune din: 1,42 miliarde lei din impozitarea clădirilor, 1,09 miliarde lei din impozitarea terenurilor și 1,18 miliarde lei din impozitarea autovehiculelor.
Banii colectați din impozitele și taxele locale vor rămâne la bugetele locale, având în vedere că bugetul de stat nu va mai putea asigura transferuri în creștere din cauza deficitului bugetar.
Modificările în impozitarea clădirilor și terenurilor includ actualizarea bazei de impozitare, eliminarea valorilor istorice care nu reflectau realitatea economică și recalibrarea bazei de impozitare pentru a ajunge la o valoare de 2.677 lei/mp, respectiv aproximativ 535 euro/mp. Aceasta este o etapă intermediară înainte de trecerea la impozitarea pe baza valorii de piață, programată pentru 1 ianuarie 2027.
De asemenea, se elimină scutirile și facilitățile nejustificate, iar autoritățile locale vor avea competența de a stabili cotele de impozitare, care nu pot fi mai mici decât cele din anul 2025. Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, dar pot apărea diferențe semnificative în funcție de specificul local.
În ceea ce privește impozitarea autovehiculelor, sistemul a fost menținut pe baza capacității cilindrice a motorului, dar valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³ au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului. Astfel, vehiculele mai vechi suportă impozite mai mari, în timp ce cele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de impozite reduse. Această abordare urmărește să reflecte impactul asupra mediului și să încurajeze utilizarea vehiculelor mai puțin poluante.
În concluzie, Guvernul României a justificat majorarea impozitelor pe proprietăți și mașini prin necesitatea de a corecta inechitățile din sistemul fiscal și de a asigura o mai bună colectare a veniturilor, în contextul angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană și a nevoii de a sprijini bugetele locale.
