De la Mircea cel Bătrân la Ilie Bolojan: lunga și neterminata reformă a județelor României
În ultima perioadă, s-a evidențiat o realitate alarmantă: jumătate dintre orașele României funcționează doar pe hârtie, fără spitale, maternități sau suficienți locuitori pentru a îndeplini criteriile legale. Această situație reflectă o administrare locală învechită, modelată pe o hartă creată de regimul comunist în 1968, care rămâne neschimbată de peste 36 de ani, în ciuda numeroaselor promisiuni de reformă. Totuși, există zone în țară unde inițiativele de reformă au început să apară, adesea în mod izolat, dar insuficiente pentru a genera o schimbare la nivel național.
Pe 10 decembrie 2024, în Parlament, discuțiile despre reforma administrativă au căpătat noi dimensiuni, fiind marcată de intervenția lui George Simion, liderul AUR. Acesta questiona retragerea bruscă a unui proiect de lege esențial pentru reorganizarea administrativă, care viza transformarea României din 42 de județe în 8 regiuni. Acest moment a simbolizat nu doar entuziasmul pentru schimbare, dar și blocajul sistemic existent în fața reformelor necesare.
Abordând o incursiune în istoria sistemului administrativ românesc, ne întoarcem în 1392, când Mircea cel Bătrân consfințea printr-un document administrativ denumirea de „județ Vâlcea”. Această tradiție a rezistat timp de aproape șase secole, până la primele reforme impuse în perioada comunistă, care au fragmentat județele în regiuni și raioane, un model de administrare inspirat din organizarea sovietică. Primul pas important a fost făcut în 1968, când Ceaușescu a readus județele în prim-plan, dar cu efecte asupra democrației și participării comunității.
Reforma județelor a continuat să fie un subiect controversat, chiar și după 1990, cu multe inițiative legislative lăsate deoparte de instabilitatea politică și împotriva unei mentalități tradiționale care refuză schimbarea. Raportul Curții de Conturi din 2025 subliniază că 90% dintre UAT-uri sunt comune, iar cele mai mici orașe se confruntă cu o insuficiență gravă a serviciilor publice esențiale. Majoritatea lor au populații sub 10.000 de locuitori, contrar criteriilor legale de clasificare.
Recent, discuțiile despre necesitatea reformelor s-au amplificat, iar politicienii au început să recunoască faptul că harta administrativă actuală nu mai corespunde nevoilor și dinamicii populației. Totuşi, orice propunere a fost întâmpinată cu reticență din partea mai multor partide, care au preferat să mențină status quo-ul.
În 2023, Camera de Comerț și Industrie a României, în colaborare cu diverse organizații patronale, a solicitat reorganizarea administrativă, dorind să reducă numărul județelor de la 41 la 15. Această propunere a fost urmată de o inițiativă legislativă depusă de deputatul USR, Tudor Benga, care visa o reformă similară – cu 12 județe și noi standarde de populație pentru comune și orașe.
Reforma administrativă continuă să fie un subiect fierbinte, dar realitatea rămâne că, deși se discută intențiile reformatoare, demersurile concrete întârzie. Cu toate acestea, în unele colțuri ale țării, primarii încep să colaboreze pentru comasarea localităților, ca soluție la problemele financiare și de servicii, demonstrând că există perspective de schimbare, chiar dacă acestea sunt modeste și locale.
Speranța este că, în viitor, va exista voință politică pentru a depăși blocajele actuale și pentru a avansa spre o reformă administrativă care să reflecte necesitățile cetățenilor și să asigure o mai bună funcționare a administrației publice în România.
