Ce se întâmplă cu spațiul public din Capitala României și de ce este murdar în unele zone? „E mai curat la țară decât în București”
Spațiul public din București, care include străzile, băncile, trotuarele și locurile de joacă, este un bun comun folosit de toată lumea. Cu toate acestea, curățenia acestuia lasă de dorit. Mioara Dorobanțu, o lucrătoare de la serviciile de salubritate, afirmă că, deși muncește zilnic, orașul rămâne plin de gunoaie. „Strâng zilnic cel puțin zece saci de gunoi, dar tot mizerie e. Lumea nu e civilizată”, spune ea, subliniind lipsa educației civice a cetățenilor.
Mioara, care lucrează de la 7:00 la 19:00, observă că, deși s-au făcut progrese, Bucureștiul nu este mai curat decât acum zece ani. „E mai curat la țară decât în București”, adaugă ea. De asemenea, salariul ei de 2.500 de lei plus bonuri nu reflectă efortul depus.
În București, salubritatea este asigurată de diverse firme, cum ar fi Romprest în Sectorul 1, Supercom în Sectorul 2, Direcția de Salubritate în Sectorul 3, Clean All 4 City SA în Sectorul 4, Salubritate Sector 5 și Administrația Serviciului Public de Salubrizare în Sectorul 6.
În ciuda eforturilor depuse de lucrătorii de salubritate, mizeria persistă. Străzile sunt pline de hârtii, pungi și chiștoace de țigări. Gabriel Zaharia, student, consideră că oamenii contribuie la această situație. „Dacă am avea mai multă grijă, ar fi mult mai bine”, afirmă el.
Pe de altă parte, Gheorghe Delcă, un locuitor al Bucureștiului, observă că orașul s-a îmbunătățit în privința curățeniei, dar mai este mult de lucru. „Colectarea selectivă a început, dar comunicarea cu cetățenii este esențială”, spune el.
Medicii subliniază că igiena în spațiile publice este crucială pentru sănătatea comunității. Dr. Simin Florescu, manager la Spitalul Victor Babeș, afirmă că nespălatul și lipsa igienei sunt cauze principale ale bolilor. „Dacă folosești o toaletă publică și vezi că e curată, te miri de lucrul ăsta. Ar trebui să fie normal”, adaugă ea.
Arhitectul Ștefan Bâlici subliniază că Bucureștiul are un deficit de spații publice adecvate. „Spațiul public trebuie să fie util, atractiv și accesibil”, afirmă el. De asemenea, el observă că multe dintre amenajările actuale sunt de proastă calitate, din cauza licitațiilor cu prețul cel mai mic.
În plus, autoritățile locale au început să aplice amenzi pentru aruncarea gunoiului în locuri interzise. Primăria Sectorului 1 a dat amenzi în valoare de 1.820.000 lei pentru abandonul ilegal al deșeurilor în 2024, iar Primăria Sectorului 3 a aplicat 1.717 sancțiuni contravenționale în valoare de 1.289.818 lei pentru nerespectarea normelor de colectare selectivă a deșeurilor.
În 2025, România va avea o zi națională a curățeniei, implementată de organizația de mediu Let’s Do It, care a strâns, în ultimele 16 luni, 1.535 de zone cu deșeuri, dintre care 906 au fost curățate. Cu toate acestea, în București, rezultatele sunt modeste, cu sub 1.000 de voluntari anual.
Daniel Toma, un voluntar, afirmă că păstrarea curățeniei este o chestiune de respect față de comunitate. „Când vezi un parc curat, simți că acel loc e iubit. E descurajator când faci curat și a doua zi e la fel de murdar”, spune el.
În concluzie, spațiul public din București suferă din cauza neglijenței cetățenilor și a autorităților. Deși există inițiative pentru îmbunătățirea situației, este nevoie de o schimbare de atitudine din partea tuturor pentru a transforma orașul într-un loc mai curat și mai plăcut.
Sursa: romania.europalibera.org/a/spatiul-public-si-mizeria-tara-in-service/33590913.html
