Un apel la responsabilitate
Într-o lume în care responsabilitatea pare să fie un concept din ce în ce mai evitat, ne întrebăm: cui ne lăsăm în grija destinului nostru? Cine va purta povara deciziilor luate în numele nostru, când cei care ar trebui să o facă par să se retragă în umbra confortului lor personal?
Un lider absent
Este o întrebare pe care o adresăm cu toții, în special în contextul în care liderii noștri par să fie mai interesați de propriile lor interese decât de cele ale poporului pe care ar trebui să îl reprezinte. „Liviule, Liviule, pe noi cui ne lași?” – este un strigăt de disperare, un apel la conștiința celui care ar trebui să fie la cârma destinelor noastre.
Un apel la conștiință
Este un apel la conștiință, la responsabilitate, la datoria pe care o avem toți față de semenii noștri. Este un apel la liderii noștri să își asume rolul pe care l-au acceptat, să își îndeplinească promisiunile pe care le-au făcut și să își onoreze angajamentele pe care le-au luat în fața noastră.
Un apel la acțiune
Este un apel la acțiune, la implicare, la asumarea responsabilității pentru viitorul nostru. Este un apel la liderii noștri să nu ne lase în voia sorții, să nu ne abandoneze în fața incertitudinii și a nesiguranței. Este un apel la ei să ne protejeze, să ne apere și să ne reprezinte cu demnitate și onoare.
Un apel la speranță
Și, în final, este un apel la speranță. Speranța că liderii noștri vor asculta, că vor înțelege, că vor acționa. Speranța că nu vom fi lăsați să ne descurcăm singuri, că nu vom fi abandonați în fața provocărilor și a dificultăților. Speranța că vom avea parte de o conducere responsabilă, de o reprezentare demnă și de o viitor mai bun.
Sursa: ebihoreanul.ro
Un comentariu
Pingback: Liviule, Liviule, pe noi cui ne lași? - Liviule, Liviule, pe noi cui ne lași? - Oradeanul 24