Condamnarea fermă a discursului manipulator
Preşedinţii Curţilor de Apel din România au emis un comunicat prin care condamnă cu fermitate discursul public bazat pe manipulare şi dezinformare, îndreptat împotriva judecătorilor. Această atitudine nu doar că subminează încrederea în sistemul judiciar, dar afectează grav dreptul cetăţenilor la un proces echitabil.
Importanţa unei dezbateri obiective
Este esenţial ca discuţiile referitoare la statutul judecătorilor să fie purtate într-un mod responsabil, transparent şi obiectiv. Numai astfel se poate asigura independenţa justiţiei, un principiu fundamental pentru orice democraţie sănătoasă. Atacurile constante asupra puterii judecătoreşti nu fac decât să creeze un climat de instabilitate, care poate duce la o justiţie slabă, dependentă de influenţele executive.
Consecinţele atacurilor asupra justiţiei
Un stat în care judecătorii sunt constant criticaţi pentru eşecurile administrative ale Guvernului nu mai poate fi considerat un stat de drept. Această dinamică periculoasă riscă să transforme justiţia într-un instrument al puterii executive, incapabil să protejeze cetăţenii de abuzuri.
Dezinformarea privind vârsta de pensionare
Un exemplu clar de dezinformare este afirmaţia că vârsta medie de pensionare a judecătorilor este de 48 de ani. Această idee, promovată de Primul Ministru, este contrazisă de datele reale, care arată că majoritatea judecătorilor se pensionează după 50 de ani. Vârsta medie de pensionare este, de fapt, de 54 de ani, iar conform legislaţiei recente, aceasta va creşte la 60 de ani.
Salarizarea judecătorilor
Un alt mit răspândit este cel al salariilor „nesimţite” ale judecătorilor. În realitate, indemnizaţiile acestora sunt comparabile cu cele ale altor categorii bugetare, începând de la 4.457 lei pentru auditori de justiţie şi ajungând la 27.252 lei pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceste sume reflectă nu doar responsabilitatea funcţiei, ci şi complexitatea procesului de selecţie.
Deficitul de resurse umane în instanţe
Judecătorii români se confruntă cu un deficit cronic de resurse umane, ceea ce duce la o încărcătură de muncă extrem de mare. În 2024, un judecător de judecătorie a gestionat, în medie, 1519 dosare, ceea ce depăşeşte cu mult standardele europene. Această situaţie generează stres şi presiune, afectând calitatea actului de justiţie.
Încrederea în justiţie
Contrar afirmaţiilor că încrederea în justiţie ar fi la cote minime, datele arată că aceasta se menţine la un nivel similar cu cel din alte state europene, precum Italia sau Spania. În 2024, 52% din populaţie avea o percepţie pozitivă asupra independenţei justiţiei, iar acest procent a scăzut uşor în 2025, în contextul unei campanii publice negative împotriva magistraţilor.
Protejarea independenţei justiţiei
Independenţa justiţiei nu este un privilegiu al judecătorilor, ci un drept fundamental al fiecărui cetăţean. Este esenţial ca atât cetăţenii, cât şi judecătorii să colaboreze pentru a proteja acest principiu, care reprezintă ultima barieră în apărarea libertăţii şi democraţiei.
Sursa: Oradea in direct
